CUVANT LA FLORII

Filed under Eveniment

Sarbatoarea Intrarii Domnului in Ierusalim evoca un eveniment plin de entuziasm dar neinteles pe deplin de cei ce au participat la el.Acesta s-a petrecut dupa ce Maria ,sora lui Lazar,L-a uns pe Mantuitorul Hristos cu mir de mult pret,pregatindu-L astfel pentru patimi si moarte si pe cand Lazar ,care fusese inviat din morti,era cautat de catre iudei pentru a fi omorat. Odata cu Intrarea Domnului in Ierusalim se implineste inca o profetie, asa cum toate s-au implinit la timpul lor cu o exactitate uimitoare,aceea a Sfantului Prooroc Zaharia care a zis:’’Veseleste-te fiica Ierusalimului, caci iata Imparatul tau vine la tine drept si biruitor,smerit si calare pe asin pe manzul asinei”(Zaharia 9,9). Ucenicii sun trimisi de catre Mantuitorul pentru a-I aduce un manz de asin ,peste care ei isi pun hainele lor iar Iisus Domnul urca pe asin si intra pentru ultima data in Ierusalim.Si I-au iesit in intampinare locuitorii cetatii, purtand in maini ramuri de finic si strigand cu totii cu mare bucurie:”Osana ,Fiul Lui David,binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului!Osana intru cei de sus!”(Matei 21,9).Si isi asterneau hainele lor pe cale,ovationandu-L intr-o atmosfera de mare bucurie,ca aceasta pe care o traim si noi pana astazi la acest praznic. Aceasta intrare in Ierusalim,o intrare plina de slava ,este momentul in care cetatea sfanta ,centrul religios si politic al poporului evreu recunoaste pe Domnul Hristos ca fiin Mesia .Ucenicii si toti locuitorii cetatii de la mic la mare se bucurau si erau plini de nadejde dar se gandeau la imparatia pamanteasca pentru ca si-L doreau pe Iisus un rege pamantesc venit sa elibereze cetatea Ierusalimului din mana romanilor,un rege care sa nu se duca la templu ca sa alunge pe vanzatorii de animale si pe schimbatorii de bani,ci la Pretoriu,ca sa alunge de acolo putere romana ocupanta,un „Izbavitor” care sa ridice masle la lupta pentru a pedepsi pe cotropitorii Tarii Sfinte. Pe langa cei care se bucurau se aflau si cei care staruiau in orbirea lor, fariseii,carturarii si saducheii care plini de invidie ,ura, rautate si necredinta , incearca sa-i faca pe ucenici sa taca dar nereusind isi fac in graba planul de a-L omori pe Mantuitorul. Domnul nu respinge osanalele pe care le aduce poporul si pe care i le aduc copiii si ucenicii. Nu le respinge, pentru ca aceasta era realitatea, era adevarul însusi! Se împlineau acum asteptarile atâtor generatii.Insa Mantuitorul pare trist si singur pentru ca stia ca bucuria aceea va fi de scurta durata ,caci inca de a doua zi,aceiasi oameni care Il ovationau si Il primeau ca pe un rege,aveau sa-L paraseasca unul cate unul si sa-L lase singur in fata mortii. El singur stia ce-L asteapta clipa de clipa. El stia ca vine la Ierusalim spre a fi vândut, spre a fi prins, spre a fi legat, spre a fi batjocorit, spre a fi predat dusmanilor Lui, spre a fi scuipat, dus la Pilat si rastignit. Stia clipa de clipa. În bucuria aceasta generala, în nadejdea aceasta pe care o manifestau oamenii si ucenicii, El cunostea bine drumul pâna la Cruce, dar si pâna la Înviere. Din praznicul Floriilor intelegem ca trebuie sa ne bucuram ,chiar daca bucuria ierusalimitenilor din vremea aceea era una straina de adevar,si intelegem ca nu trebuie sa fim atat de schimbatori si inconsecventi,precum contemporanii lui Hristos,care astazi L-au ovationat,pentru ca peste doar cateva zile sa se faca partasi crimei abominabile cu acelasi entuziasm ,strigand:”Rastignest-l!Rastigneste-l!”.Intelegem sa-L primim pe Hristos cu bucurie in inimile si in viata noastra si ca ,odatra primit,sa-L pastram,iar nu sa-L tradam ca Iuda ,ori sa ne lepadam ca Petru,nici sa-L parasim ca toti cei care Il slujisera pana atunci ,dar L-au lasat singur in fata mortii.Astazi crestinii aduc in biserici ramuri de copaci ,ramuri de salcie care sunt semnele biruintei si prevestitoare ale Invierii ,pe care le vor lua acasa sfintite spre binecuvantarea caselor,dar fiecare dintre noi sa-L intampinam pe Domnul Hristos cu stalparile virtutilor si al faptelor bune si nu doar printr-o rememorare a ceea ce s-a intamplat atunci ci printr-o deschidere efectiva a portilor cetatii sufletului nostru ,prin a-I gati calea pentru ca El sa intre nestingherit in Ierusalimul inimilor noastre.

In aceste zile frumoase de inaltare duhovniceasca dorim tuturor celor care poarta nume de flori, sanatate,bucurii si impliniri alaturi de cei dragi .Sa traiti intru multi si binecuvantati ani!

 

 

Preot Theodor Paraschiv

Parohia Sfantul Ilie -Odobesti

Lasă un răspuns