Dosarul corupţiei din Consiliul Judeţean Vrancea apare pe o listă a ruşinii întocmită de România Curată, alături de alte cauze „grele”, îngropate în instanţe. Dacă marea majoritate a dosarelor date ca exemplu în cursa spre prescripţie se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza de corupţie a celor şase funcţionari din CJ Vrancea nici nu a trecut peste audierea martorilor, cramponându-se încă la faza de judecată pe fond.
Din iunie 2006, de când cauza a intrat pe rolul Judecătoriei Focşani, dosarul s-a plimbat între instanţe, preponderent de la instanţa vrânceană la Judecătoria Cluj-Napoca, acolo unde a fost strămutată. Chiar dacă procesul este încă „activ”, ceea ce nu ştiu mulţi e că inculpaţii nu prea au de ce să îşi facă probleme. După cum se ştie, ancheta penală a pornit în mare parte după un raport întocmit în august 2005 de către Curtea de Conturi privind neregulile descoperite la Consiliul Judeţean Vrancea. Numai că, ulterior, după ani de judecată, raportul Curţii de Conturi a fost spulberat. În decembrie anul trecut, Tribunalul Bacău a respins ca nefondată acţiunea introdusă de Curtea de Conturi şi chiar a obligat reclamanta să plătească cheltuieli de judecată.
Curtea de Conturi semnala la acea vreme un prejudiciu de aproape 2,3 milioane de lei, reprezentat de plăţi ilegale şi foloase nerealizate. Potrivit Curţii, mai mulţi funcţionari din cadrul CJ au încasat sute de milioane de lei din sporuri pe care nu le meritau, sau pentru că au făcut parte din comisiile de licitaţii care le-au dat lucrări tocmai rudelor lor. Sumele lipsă din buget au fost „completate” şi cu plăţi nelegale pentru servicii care nu s-au desfăşurat. Peste 40 de persoane au fost considerate răspunzătoare pentru lipsa de la buget, în în frunte cu Marian Oprişan, urmat de Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, Ion Costeanu şi alţi 11 funcţionari din CJ, plus 10 primari, care erau pe atunci în funcţii. Cum lipsa a fost ştearsă între timp, în picioare mai rămân puţine acuzaţii de corupţie.
