Textul integral al motiunii de cenzura: un guvern slab, care „a cedat santajului unor grupuri de interese”

Filed under Eveniment, Politica

Guvernul Ungureanu a fost demis in urma unei motiuni de cenzura initiata de PSD si PNL din Camera Deputatilor si Senat. Motiunea „Opriti Guvernul santajabil. Asa nu, niciodata!” a fost depusa la 18 aprilie 2012, fiind semnata de 116 parlamentari, (dintre care 84 deputati si 32 senatori). Documentul a fost citit luni, in cadrul sedintei celor 2 camere ale Parlamentului, iar ulterior a fost dezbatut si supus la vot.

In motiunea publicata in Monitorul Oficial nr. 284 din 27 aprilie 2012, se arata ca „Guvernul a cedat santajului unor grupuri de interese, privatizand companii de stat si acordand licente de exploatare pentru resurse importante, fara dezbatere publica, fara transparenta si incalcand legea, a cedat santajului PDL, alocand clientelei de partid fonduri importante de la buget, inainte de alegeri, a cedat santajului PDL si a incalcat principiul autonomiei universitare in cazul UMF Targu Mures — o decizie care readuce in Romania teme ale trecutului”.

In randurile de mai jos puteti citi textul integral al motiunii, asa cum a fost publicat in MOf:

Motiunea de cenzura „Opriti Guvernul santajabil. Asa nu, niciodata!”

Domnule presedinte al Senatului,
Doamna presedinte a Camerei Deputatilor,
Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

In doar doua luni, Guvernul a ratat majoritatea obiectivelor pe care si le-a propus si a devenit o amenintare la adresa romanilor prin politicile pe care le sustine. In loc sa fie un guvern care schimba directia gresita a cabinetelor Boc, actualul Guvern a devenit un cabinet santajat, captiv, care actioneaza impotriva intereselor romanilor.

Din opozitie, am atras atentia, prin motiuni simple si de cenzura, asupra inrautatirii permanente a situatiei sociale si economice a tarii, de fiecare data cu speranta ca cei care guverneaza vor inceta politicile care saracesc romanii, lovesc economia si submineaza institutiile si vor opri imbogatirea prin frauda a clientelei politice.

Instalarea Guvernului Ungureanu putea sa fie o cotitura in abordarea guvernarii, dar a esuat in doar doua luni. Regretabil, nu s-a schimbat nimic, demersurile sunt la fel de neprofesioniste si paguboase pentru Romania si pentru majoritatea romanilor.

Aceasta motiune constata santajul la care este supus Guvernul Romaniei, care, prin deciziile sale, afecteaza largi categorii sociale, precum si stabilitatea economica si sociala a tarii. Santajul este unul triplu, pe zone usor de constatat de catre oamenii obisnuiti:

• Guvernul a cedat santajului unor grupuri de interese, privatizand companii de stat si acordand licente de exploatare pentru resurse importante, fara dezbatere publica, fara transparenta si incalcand legea.
• Guvernul a cedat santajului PDL, alocand clientelei de partid fonduri importante de la buget, inainte de alegeri.
• Guvernul a cedat santajului PDL si a incalcat principiul autonomiei universitare in cazul UMF Targu Mures — o decizie care readuce in Romania teme ale trecutului.

Fiecare dintre promisiunile actualului premier s-a transformat, pe rand, intr-un esec:
— CAS nu a scazut, iar premierul a anuntat deja ca aceasta a fost doar „un mesaj de incurajare catre mediul privat”.
— Salariile nu revin la nivelul de dinainte de taierile din 2010, pentru ca veniturile bugetare nu s-au strans in ritmul anticipat, iar fraudarea fondurilor publice si evaziunea fiscala continua.
— Cresterea absorbtiei de fonduri europene a fost una dintre cele mai mari minciuni ale acestui inceput de an, cu doar 194 de milioane de euro atrase in 3 luni, fata de 875 de milioane, cat ar fi fost necesar pentru atingerea tintei propuse.
— IMM-urile nu au fost deloc sustinute, desi acestea sunt cheia relansarii economice.
— Deciziile nu sunt transparente, iar dezbaterile publice promise pentru legi importante lipsesc, cum a fost in cazul Tratatului fiscal european, al legii ACTA, al legii sanatatii, al noilor privatizari.
— Prefecti incompetenti sau care au incalcat chiar legea au fost mentinuti in functie; acelasi lucru este valabil si pentru seful ANAF, Sorin Blejnar, care a ratat total obiectivul combaterii evaziunii fiscale.
— Interesul investitorilor straini pentru Romania nu a sporit odata cu aparitia noului Guvern.

Din cauza deciziilor acestui Guvern si ale celui care l-a precedat, Romania nu are astazi o strategie de dezvoltare a tarii, in afara acordurilor cu finantatorii externi. Executivul nu stie ce are de facut pana la momentul alegerilor, cand va trebui sa predea gestiunea tarii unui nou guvern, legitimat de votul oamenilor. Singura sa strategie pare sa fie aceea a vanzarii frenetice a resurselor, a alocarii de fonduri catre clientii politici si a instigarii romanilor unora impotriva celorlalti.

Acest Guvern nu a invatat nimic din protestele lunii ianuarie, continuand sa ia decizii impotriva romanilor, fara consultarea lor, cu o aroganta care ameninta democratia. Deciziile privind alocarea de fonduri catre administratia locala, privind implicarea politicului in mediul universitar sau privatizarea companiilor de stat se iau fara transparenta, fara explicatii clare si in total dezacord cu legile tarii, generand nedumeriri si proteste.

PARTEA 1
Privatizari din care nu castiga nici statul, nici economia, doar clientela politica

Stimati colegi,

In 20 martie a.c., Guvernul a aprobat 3 hotarari ale Guvernului prin care se incheiau acorduri petroliere de concesiune catre compania americana Chevron, pentru explorare-dezvoltare-exploatare a gazelor de sist in Dobrogea.

Prima intrebare care se pune este de ce Guvernul a aprobat acorduri petroliere cu o singura companie, desi mai existau si alte companii care ar fi dorit sa incheie astfel de acorduri petroliere cu autoritatile romane.

A doua intrebare este care este nivelul de secretizare pentru fiecare acord dintre cele mentionate si prin ce act a fost secretizat fiecare acord.

Am atras atentia si noi, USL, si societatea civila asupra faptului ca in legislatia privitoare la protectia informatiilor clasificate se interzice expres secretizarea in bloc a contractelor sau acordurilor.

Compania americana Chevron a primit dreptul de a explora si exploata gazele de sist pe 3 perimetre, toate aflandu-se in judetul Constanta, in suprafata totala de aproximativ 300.000 de hectare. Cele 3 perimetre se afla in zonele Vama Veche, Adamclisi si Costinesti. Chevron mai detine licente de explorare si exploatare si in zona Barladului.

De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de sist, in conditiile in care nu existau studii si nici cadrul legislativ specific care sa reglementeze conditiile tehnice de explorare-exploatare care sa evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?

In cazul reactoarelor nucleare de la Cernavoda s-a cerut acceptul locuitorilor orasului si a existat, permanent, un program de asistenta finantat de stat pentru cetatenii din Cernavoda. Ce consultari au avut loc cu locuitorii din Barlad ori cu cei de pe litoral?

De altfel, protestele locuitorilor, la care s-au alaturat si reprezentanti ai administratiei locale, ne ofera raspunsul la aceasta intrebare.
Secretomania guvernamentala a primit o palma usturatoare de la firma Chevron, care a declarat ca nu a cerut secretizarea contractelor. Reprezentantii Guvernului spun ca aceasta obligatie le revine, ca o consecinta a Legii petrolului. Nevoia de transparenta insa in cazul unei decizii atat de angajante si in conditiile in care investitorul extern este de acord impune desecretizarea acestor contracte. Aceasta motiune doreste sa sanctioneze in primul rand lipsa de transparenta din acest proiect.

Stimati colegi,

O alta tema pe care dorim sa o abordam se refera la privatizarea societatii S.C. „Cupru Min” — S.A. Abrud. Esecul vanzarii „Cupru Min” — S.A. nu exonereaza cu nimic Guvernul de erorile comise in procesul de privatizare, ci, dimpotriva, este inca o dovada a iresponsabilitatii cu care Executivul abordeaza chestiunea privatizarii resurselor solului romanesc.

S.C. „Cupru Min” — S.A. Abrud este singura societate care mai functioneaza si produce in mineritul de neferoase din Romania. Toate celelalte societati miniere au fost lichidate si dezafectate. Cu rezerve exploatabile de 1,25 milioane tone, S.C. „Cupru Min” — S.A. Abrud administreaza cca 60% din rezervele de cupru ale Romaniei.

Societatea are 470 de angajati, iar bilantul societatii se prezinta astfel: in 2010 — 19 milioane lei profit;
in 2011 — 41 milioane lei profit. Ce inseamna acest lucru? Inseamna ca societatea produce, poate sa-si sustina locurile de munca si ca isi poate plati, esalonat, datoriile de 64 milioane de lei.

In aceste conditii, cand societatea este pe profit, ce a facut Guvernul Romaniei? A actionat ca si cum si-ar fi propus intentionat sa o puna in dificultate. Concret, a impus taxe de drum la transportul din cariera, iar energia electrica a fost vanduta la cel mai mare pret din piata.

Mai mult, Asociatiei de Salariati „Cupru Min” — S.A. Abrud i s-a refuzat cererea legala de atribuire a unui pachet de actiuni sau asocierea in participatiune cu statut pentru exploatarea zacamantului. Asa se face ca Roman Copper Corp, o companie din Toronto (Canada), infiintata in noiembrie 2011 de catre firma de investitii Bayfront Capital Partners din aceeasi localitate, a castigat licitatia desfasurata de stat pentru privatizarea Cupru Min.

Firma canadiana urma sa plateasca pentru pachetul de 100% din actiunile producatorului de cupru suma de 200,8 milioane de euro, adica de 3,5 ori mai mult decat pretul de pornire al licitatiei, care era de 57,4 milioane de euro.

Intrebarea este: cum a putut Bayfront Capital Partners, o firma de investitii cu cateva birouri inchiriate, sa preia cel mai mare producator de cupru din Romania, care administreaza rezerve de cupru evaluate in prezent la 5,6 miliarde de euro (7,5 miliarde de dolari), fiind limpede ca firma canadiana nu avea capabilitatea tehnica, financiara si umana necesara? Dat fiind profilul de activitate al Bayfront Capital Partners, care dispune de o mana de oameni, este greu de crezut ca a cumparat Cupru Min in nume propriu. Exista si suspiciunea ca Roman Copper Corp voia sa cumpere Cupru Min pentru a o vinde ulterior unui tert, la o suma de cateva ori mai mare.

Refuzul firmei canadiene de a depune garantiile este o dovada a afirmatiei de mai sus.

Cum s-au putut intampla toate astea? In mod normal, Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie ar fi trebuit sa se asigure prin caietul de sarcini ca stie cine este in spatele firmelor, pana la ultimul actionar.

De asemenea, Consiliul Concurentei ar fi trebuit implicat in tranzactie.

Avand in vedere ca Guvernul Romaniei si-a reafirmat dorinta de a privatiza Cupru Min, asadar nu si-a asumat greselile pe care le-a comis in precedentul proces de privatizare, raman anumite intrebari la care premierul si ministrul economiei trebuie sa ne raspunda:
— S-a cautat o forma de asociere care sa permita pastrarea de catre statul roman a licentei de exploatare?
— Ce a fost avut in vedere la calculul de evaluare a licentei de exploatare (active, arierate, zacamant etc.)?
— Care este evolutia continutului de cupru, de argint si de aur odata cu cresterea adancimii zacamantului?
— Care este volumul de cupru din actualele halde de minereu sarac procesabil din perimetrul avut in vedere?
— De ce nu s-a procedat la restructurarea datoriilor Cupru Min in acelasi mod in care s-a decis acest lucru pentru C.F.R. Marfa?
— De ce caietul de sarcini nu a inclus nicio obligatie pentru participantii la licitatie privind investitiile ulterioare?
— De ce firma care a evaluat S.C. „Cupru Min” — S.A. Abrud nu a fost autorizata de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale sa calculeze si sa evalueze rezerve minerale?
— S-a avut in vedere ca fiecare tona de concentrat de cupru contine si cca 10 —12 grame de aur, respectiv 50 grame de argint?
— S-au solicitat informatii, prin Serviciul de Informatii Externe, privind bonitatea participantilor la licitatie?
— De ce Guvernul nu a luat in seama semnalele opozitiei si ale opiniei publice privind erorile comise, expunand statul roman la aceasta teapa rusinoasa?

Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

Faptul ca romanii nu primesc informatiile necesare privind modul in care este gospodarita avutia noastra comuna se asociaza cu alte informatii, trunchiate, distorsionate ori reinterpretate, pe care insa le primesc cu nemiluita. Felul in care Guvernul ia drept mari izbanzi rezultate care ar trebui, mai degraba, sa-l puna pe ganduri este edificator in aceasta privinta. Cu cat Guvernul se lauda mai tare, cu atat ar trebui sa fim mai ingrijorati.

Iata, de pilda, noua oferta publica la Transelectrica. Declaratia prim-ministrului: „Impreuna cu cativa colegi din Guvern, am urmarit cu sufletul la gura felul in care s-a facut subscrierea pe bursa a actiunilor si am vazut cum trece de cele mai optimiste asteptari ale noastre. (…) Cu 37,6 milioane luate in beneficiul tarii, iar estimarile noastre erau infinit mai mici decat atat.”

Nu stim exact ce inseamna infinit mai putin decat 37,6 milioane de euro. Stim insa ce inseamna cel mai putin. Intervalul de oferta a fost intre 14,9 RON/actiune si 19,2 RON/actiune. Stiti cu cat s-au vandut actiunile catre marii investitori? Exact cu 14,9 lei/actiune. A vinde la pretul cel mai mic inseamna, asadar, pentru Guvernul Romaniei, intrecerea celor mai optimiste asteptari…

In anul 2006, 10% din actiuni s-au vandut, atat pentru micii, cat si pentru marii investitori, cu 16,8 lei/actiune. In anul 2012, cu un leu depreciat fata de 2006 cu aproape 40%, actiunile s-au vandut cu 14,9 lei/actiune pentru marii investitori si cu 15,7 lei/actiune pentru micii investitori. Daca ar fi mentinut pretul din 2006, macar in valori nominale, subscrierile ar fi fost la nivelul de 0,8% (ati auzit bine — 0,8%!) pentru marii investitori si de 6,9% pentru micii investitori. Bine, ni se va spune, dar conditiile economice nu sunt aceleasi. De acord, dar, daca conditiile economice nu sunt aceleasi, de ce privatizam in paguba?

In ciuda acestei situatii, care ridica numeroase semne de intrebare, Guvernul doreste sa continue vanzarea unor pachete de actiuni la companii extrem de importante pentru patrimoniul national, dar mai ales pentru siguranta si securitatea nationala.

Vorbim aici de Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si Transgaz. Iar aceasta vanzare se face desi nu a fost rezolvata in sectorul energetic grava problema a contractelor cu intermediarii, care cumpara energia cea mai ieftina de la companiile de stat, intr-un adevarat proces de capusare a acestor companii. De asemenea, in ciuda promisiunilor facute de Guvern, pare ca asistam la o strategie deliberata a Guvernului de a mentine managementul politic al acestor companii.

PARTEA a 2-a
Bani pentru clientela PDL

Banii publici ai Romaniei sunt folositi de Mihai-Razvan Ungureanu cu incalcarea legii pentru a cumpara sprijinul unor presedinti de consilii judetene si primari PDL, UDMR, UNPR prin plati directe.

Dupa doua trimestre de scadere a PIB, cand economia se afla in recesiune — fapt recunoscut chiar de catre ministrul finantelor —, intr-un context financiar turbulent pe plan international si cu numai doua luni inainte de alegerile locale, Guvernul recent instalat da dovada iresponsabilitatii sale bugetare, in dispretul cetatenilor carora le cere sa faca sacrificii si in divort chiar fata de propriile sale angajamente in fata organismelor financiare internationale, respectiv a FMI si a Comisiei Europene.

Hotararea Guvernului Romaniei privind alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pentru anul 2012, pentru unele unitati administrativ-teritoriale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, din 6 aprilie 2012, este ilegala si imorala, din urmatoarele motive:

1. Guvernul aloca 648,2 milioane de lei (circa 150 milioane euro) dintr-un fond de rezerva care cuprinde, asa cum a fost prevazut in bugetul de stat pentru anul 2012, doar 224,9 milioane lei (circa 52 milioane euro). Aceasta inseamna ca Guvernul cheltuie doar in luna aprilie 2012, din fondul de rezerva, de 3 ori mai multi bani decat sunt prevazuti prin lege pentru intreg anul 2012. Cum este posibil? In spiritul si in litera legii si in limita bunului-simt, nu este posibil. Evident, indiferent de artificiile bugetare si jongleriile cu legislatia (cu doua zile inainte de publicarea acestei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a aparut Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2012, care suspenda pana la sfarsitul anului electoral 2012 cateva articole incomode din Legea finantelor publice, precum si din Legea finantelor publice locale — dar nu pe toate), tot este necesara o rectificare bugetara. In absenta acestei rectificari, se incalca art. 14 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare (articol care nu face obiectul OUG nr. 8/2012), care precizeaza ca „Nicio cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonata sau platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare”.

Mai mult, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 prevede ca „Sumele aprobate la partea de cheltuieli, prin bugetele prevazute la art. 1 alin. 2 – n.n. inclusiv bugetul de stat —, in cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati, reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite”. Iar la art. 4 alin. (3) aceeasi lege prevede ca „angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai in limita creditelor bugetare aprobate”. Ori Guvernul a angajat cheltuieli din Fondul de rezerva in exces fata de limita aprobata in bugetul de stat. Incalcarea prevederilor art. 4 alin. (2) si art. 4 alin. (3) reprezinta infractiune si se sanctioneaza conform legii.

2. Dovada faptului ca alocarea sumei de 648,2 milioane de lei din Fondul de rezerva s-a facut cu incalcarea principiilor care guverneaza legislatia bugetara este mentiunea cuprinsa la art. 3 al Hotararii de Guvern respective, in conformitate cu care Ministerul Finantelor Publice este autorizat „sa introduca modificarile corespunzatoare in volumul si in structura bugetului de stat pe anul 2012”. Ori acest fapt dovedeste ca, la momentul alocarii sumei de 648,2 milioane lei, aceasta nu era prevazuta legal in volumul si structura bugetului pe 2012, fie integral (intrucat nu sunt publice datele privind executia bugetara pentru Fondul de rezerva pe primele 3 luni din 2012), fie ca diferenta intre suma prevazuta in buget (224,9 milioane lei) si suma alocata (648,2 milioane lei). In fapt, are loc o rectificare ilegala si nontransparenta a bugetului, facuta de un guvern care a anuntat o schimbare de conduita, respectiv promovarea dialogului si transparentei.

3. Rectificarea bugetara, a carei necesitate este recunoscuta chiar de catre Guvern, prin art. 3 din respectiva hotarare a Guvernului, este ilegala, intrucat incalca art. 15 alin. (2) din Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010, care statueaza ca „intr-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de doua rectificari bugetare si acestea nu pot fi promovate in primele sase luni ale anului”. Poate ca Guvernul ar fi trebuit sa dea o ordonanta de urgenta prin care sa suspende luna aprilie din calendar, astfel incat ea sa nu mai faca parte din primele 6 luni ale anului si rectificarea bugetara sa fie legala. Mai mult, conform art. 6 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, rectificarea bugetara poate fi facuta doar prin lege, nu prin hotarare a Guvernului.

4. Fondul de rezerva este la dispozitia Guvernului, dar nu la bunul sau plac.

Desi, prin OUG nr. 8/2012, si-a dat singur mai multe derogari de la legislatia in vigoare, pentru a directiona sumele din Fondul de rezerva catre plata arieratelor, Guvernul isi fura singur caciula si astfel ne pacaleste pe noi toti. Reducerea arieratelor, adica a datoriilor statului trecute de scadenta, este o conditie in acordul cu FMI, dar ea trebuie facuta prin castiguri de eficienta, nu prin imprumuturi sau prin reducerea unor cheltuieli sociale ori de investitii.

In loc de aceasta solutie, Guvernul Ungureanu a obligat multe ministere sa renunte la o parte din alocarile bugetare, sa verse banii in Fondul de rezerva si de acolo acestia au luat destinatii electorale. Aceasta contravine flagrant art. 50 din Legea nr. 500/2002, care prevede ca transferurile intre ordonatorii principali de credite trebuie sa aiba loc „fara afectarea Fondului de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului”. Ori, prin astfel de donatii, are loc schimbarea destinatiei utilizarii unor resurse, folosindu-se ca instrument tocmai Fondul de rezerva. Totodata, se introduce arbitrarul in realocarea resurselor, impus in mod subiectiv „de sus in jos”.

Intrucat rectificarea bugetara nu a fost operata, nu stim care este sursa acestor bani. Guvernul a incalcat astfel principiul transparentei politicii fiscal-bugetare, prevazut la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 69/2010.

Dar probabilitatea ca ei sa provina din imprumuturi nu trebuie exclusa, avand in vedere ca Romania s-a imprumutat excesiv in primele 3 luni ale acestui an, mult mai mult decat avea nevoie pentru acoperirea deficitului si la costuri foarte ridicate. Numai de pe piata externa MFP s-a imprumutat de 2,25 miliarde dolari si de pe piata interna intentioneaza sa completeze aceasta finantare cu noi imprumuturi pentru constituirea unui fel de fond de rezerva alternativ de pana la 4 miliarde euro. Ori, in conditiile in care acest al doilea fond de rezerva, care a fost convenit cu organismele internationale ca un fel de mecanism de protectie, nu are o baza legala si nu apare in buget, exista riscul urias ca banii respectivi sa fie folositi in scop electoral. Aici trebuie spus ca deficitul programat de 1,9% din PIB pentru 2012 este periclitat si de prefinantari de proiecte europene pentru care nu este sigur ca se vor primi banii din fondurile europene (de la bugetul european), ceea ce agraveaza activismul politic al Guvernului MRU de umflare si utilizare arbitrara a Fondului de rezerva.

Oare Guvernul MRU se imprumuta pentru a cheltui in alegeri, facand un soi de inginerie financiara care ne va ingreuna deficitul acestui an si datoria in anii care vin? Daca da, si opinia noastra este ca asa se intampla, asistam la un jaf national in plina derulare. Este de datoria Guvernului sa lase tara fara datorii ascunse; si, daca nu poate, atunci este de datoria sa sa ne lase in pace, respectiv sa plece, cat mai repede cu putinta. O alta intrebare pertinenta este ce fac FMI si Comisia Europeana? De ce nu dau peste mana Guvernului? De ce il obliga sa se imprumute preventiv, dar apoi il lasa sa cheltuiasca acesti bani pentru pomeni electorale la primariile puterii?

5. Prin aceasta suplimentare de fonduri, Guvernul a incalcat principiul responsabilitatii fiscale si principiul eficientei, ambele prevazute in Legea nr. 69/2010 — art. 4 alin. (3) si art. 4 alin. (5).

Sustenabilitatea finantelor publice presupune ca, pe termen mediu si lung, Guvernul sa aiba posibilitatea sa gestioneze riscuri sau situatii neprevazute fara a fi nevoit sa opereze ajustari semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar, cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social. Ori, iata ca Fondul de rezerva, care trebuie utilizat numai pentru gestionarea riscurilor si a situatiilor neprevazute, sufera o ajustare semnificativa a cheltuielilor, fiind suplimentat de 3 ori si alocat inclusiv pentru plata de arierate si de cheltuieli curente, punand astfel tara in imposibilitatea de a mai gestiona alte riscuri sau situatii neprevazute fara alte majorari de cheltuieli. Pe de alta parte, principiul eficientei cere ca deciziile de investitii publice sa fie bazate pe evaluarea economica — evaluare care lipseste din demersul actualului Guvern.

6. In conditiile resuscitarii crizei din zona euro, care poate afecta costul imprumuturilor romanesti, sansele ca economia sa inregistreze cresterea programata de 1,5% in 2012 scad. Cu atat mai mult este inadmisibila conduita Guvernului condus de domnul Mihai-Razvan Ungureanu in administrarea banului public.

7. In fapt, suplimentarea banilor din Fondul de rezerva si alocarea lor este bazata doar pe criterii politice, pe interese de partid ale coalitiei aflate la putere. Astfel, distributia acestor sume in teritoriu arata alocarea preferentiala catre primariile si consiliile judetene controlate de partidele din arcul guvernamental: 57% catre PDL si 13% catre UDMR.

8. Aceasta realocare politicianista de resurse din fondul de rezerva este in evident divort cu angajamentul de organizare corecta a alegerilor pe care si l-a asumat Guvernul MRU si pe care USL, cu buna-credinta, l-a creditat la investitura.

9. Aceasta alocare suplimentara de fonduri este si profund imorala. Intr-o tara saracita, care taie salariile bugetarilor, ingheata pensiile, taie indemnizatiile pentru mame, isi vinde resursele naturale unor aventurieri pentru ca nu are bani de investitii, iata ca se gasesc bani pentru primariile si consiliile judetene ale puterii portocalii. Din suma de 150 milioane euro suplimentata si alocata ilegal din Fondul de rezerva s-ar fi putut plati: 875 de mii de pensii medii lunare, 967 de mii de salarii minime lunare sau peste 1,1 milioane de indemnizatii lunare de crestere a copilului.

10. Derapajul Guvernului MRU de la angajamentele asumate initial demonstreaza justetea solicitarii exprese a USL la ultima intalnire cu domnul Traian Basescu, Presedintele Romaniei, de a fi sprijinit un guvern care sa aiba ca principala misiune pregatirea si desfasurarea corecta a alegerilor locale si parlamentare.

PARTEA a 3-a
Incalcarea autonomiei universitare — Cazul Universitatii de Medicina si Farmacie din Targu Mures

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Guvernarea PD-L a distrus autonomia universitara atunci cand a introdus in Legea educatiei nationale formule precum „ministerul controleaza aplicarea autonomiei” sau „Guvernul infiinteaza facultati”, fara ca o astfel de procedura sa porneasca firesc de la senatul universitatii, asa cum se intampla in orice universitate dintr-o tara democratica.

Decizia Guvernului de a modifica structura organizatorica a UMF Targu Mures incalca autonomia universitara, pentru ca ea a fost luata fara consultarea senatului universitar, incalcand legea la evaluarea si validarea facultatii si a programelor sale de studii si incalcand directivele europene in materie.

Autonomia universitara este un concept fundamental, respectat in orice tara democratica, este o garantie a conservarii tezaurului cultural si stiintific al oricarei tari si a asigurarii premiselor dezvoltarii, prin stimularea invatarii de nivel superior, a cercetarii si inovarii. Acest concept are o incarcatura istorica aparte, fiind asociat progresului inca din perioada medievala, de la fondarea primelor universitati din lume, si anume universitatile din Padova, Paris si Oxford. De atunci si pana astazi, incalcarea autonomiei universitare a avut loc, cu precadere, in perioadele de dictatura si de miopie politica, consecintele, de fiecare data, fiind nefaste.

In Romania, autonomia universitara a fost recastigata odata cu valorile democratice. Constitutia statueaza foarte clar ca „autonomia universitara este garantata”. Acest concept a fost dezvoltat de Legea invatamantului din 1995 si preluat de Legea educatiei nationale nr. 1/2011, care stipuleaza ca autonomia universitara este unul dintre principiile ce guverneaza invatamantul superior si precizeaza ca „autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare sa isi stabileasca misiunea proprie, strategia institutionala, structura, activitatile, organizarea si functionarea proprie, gestionarea resurselor materiale si umane, cu respectarea stricta a legislatiei in vigoare”.

Acest articol de lege este unul dintre cele care au supravietuit procesului de malformare pe care Legea educatiei nationale a suferit-o atunci cand actuala putere a impus o viziune portocalie asupra educatiei, adoptand textul legii prin asumarea raspunderii, pentru a elimina procesele democratice de dezbatere si mediere din Parlamentul Romaniei.

Recenta decizie a Guvernului Ungureanu de a modifica structura organizatorica a Universitatii de Medicina si Farmacie din Targu Mures incalca grav nu doar Constitutia Romaniei si Legea educatiei nationale, prin nerespectarea deciziilor senatului universitatii, deci a autonomiei universitare, dar si o serie de alte legi si prevederi nationale si internationale. Astfel, putem spune despre aceasta hotarare a Guvernului ca este:

1. O decizie cu caracter penal.

Aceasta pentru ca, in conformitate cu Legea educatiei nationale si legislatia pentru asigurarea calitatii invatamantului superior, nerespectarea standardelor de asigurare a calitatii in invatamantul superior intra sub incidenta penala.

Conform legislatiei in vigoare privind calitatea in invatamantul superior, dar si prevederilor si acordurilor europene emise in cadrul Procesului Bologna, toate programele de studii care functioneaza in Romania trebuie sa fie supuse procedurilor de evaluare privind asigurarea calitatii, in vederea validarii prin autorizare si, ulterior, prin acreditare.

De asemenea, Legea educatiei nationale prevede in mod expres ca autorizarea si acreditarea programelor de studii se realizeaza in mod distinct pentru fiecare limba de predare. Or acest lucru nu s-a intamplat. Guvernul a acordat pentru 3 programe de studii statutul „autorizat sa functioneze provizoriu”, si anume:
a) asistenta medicala generala — in limba maghiara;
b) medicina — in limba maghiara;
c) farmacie — in limba maghiara, fara ca Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior sa parcurga etapele legale de evaluare a acestor programe de studii noi. Asadar, prin aceste decizii de ignorare a legislatiei nationale si europene in materia autonomiei universitare, Guvernul a intrat in sfera penala, descrisa clar de legile mentionate.

2. O decizie care intra in conflict cu reglementarile europene in domeniu.

Programele de studii din domeniul stiintelor medicale (moase, medicina generala, stomatologie, farmacie) intra sub incidenta unor reglementari ale Uniunii Europene, unele cu statut de directiva europeana, cu putere normativa peste legislatia romaneasca. De exemplu, Directiva europeana nr. 36/2005 prevede obligativitatea ca absolventii invatamantului medicofarmaceutic sa detina terminologia necesara activitatii profesionale in limba tarii unde studiaza. Nerespectarea acestor reglementari, inclusiv a celor care vizeaza calitatea programelor de studii si limba de predare, va face imposibila recunoasterea la nivel european si national a diplomelor obtinute de studentii maghiari care vor studia doar in limba maghiara.

3. O decizie care incurajeaza separatismul, iar nu multiculturalismul.

Cadrul asa-zis legal pe care UDMR si PD-L l-au invocat in tot acest demers este art. 363 din Legea educatiei nationale, potrivit caruia sunt declarate universitati multiculturale si multilingve: (1) Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca — in limbile romana, maghiara si germana; (2) Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures — in limbile romana si maghiara;

(3) Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures — in limbile romana si maghiara. Hotararea Guvernului pe care o incriminam aici nu tine insa cont de realitatile obiective din cadrul UMF Targu Mures. In aceasta universitate, infiintata in 1946 ca institutie de invatamant superior independenta, cu profil medical, functioneaza de mai multe decenii programe cu predare in limba romana, maghiara si, mai recent, engleza. La momentul adoptarii hotararii Guvernului, din cei peste 4.500 de studenti inscrisi la diferite programe de studii, aproximativ 58% urmau cursuri in limba romana, 39% in limba maghiara si 3% in limba engleza.

Prin urmare, modificarile introduse prin adoptarea acestei hotarari a Guvernului nu ofera oportunitati multiculturale tinerilor maghiari, ci doar introduc separarea pe criterii etnice, promovata de reprezentantii politici ai acestei minoritati, chiar in pofida protestelor venite si din randul studentilor de etnie maghiara.

Doamnelor si domnilor,
USL a prezentat in aceasta motiune cum stau lucrurile.

Este limpede ca Guvernul nu a facut nicio analiza in niciuna din situatiile prezentate mai sus. Deciziile pe care le-a luat sunt rezultatul unui santaj evident, iar Guvernul Ungureanu prefera sa isi asume decizii iresponsabile doar pentru a ramane in functie.

Nu a existat nicio strategie, dimpotriva, reprezentantii Guvernului par dusi de val. Transparenta zero, dezbatere publica zero! Suntem in fata unor realitati crunte, paguboase pentru Romania si pentru cetatenii romani, platitori de taxe si impozite. Impunerea acestor masuri de catre Guvernul Ungureanu afecteaza atat prezentul, cat si viitorul Romaniei.

Prim-ministrul, celelalte autoritati implicate in problemele expuse nu au aratat o abordare responsabila si promovarea unor politici in concordanta cu interesele Romaniei si ale romanilor.

Lipsa de profesionalism si de responsabilitate, prejudiciile aduse romanilor, abandonarea intereselor nationale, nepasarea fata de situatia economica in care se afla tara, cresterea saraciei si polarizarea fara precedent, lipsa de transparenta, lipsa abordarilor democratice in gestionarea problemelor tarii, minciunile, lipsa unei perspective de ameliorare a problemelor economice si sociale ii determina pe semnatarii motiunii sa ceara demiterea Guvernului prin votul afirmativ acordat prezentei motiuni de cenzura.

Din toate aceste motive, va invitam, stimati colegi, sa votati aceasta motiune de cenzura.

Aceasta motiune de cenzura a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din data de 27 aprilie 2012, in conditiile art. 67, art. 110 alin. (2) si art. 113 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI
VASILE BLAGA

Bucuresti, 27 aprilie 2012.
Nr. 1MC.

Lasă un răspuns