Potrivit rezoluţiei 44/236 din 22 decembrie 1989 şi rezoluţia 56/195 din 21 ianuarie 2002 adoptate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, s-a stabilit ca a doua zi de miercuri din luna octombrie să fie desemnată Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, ca mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor dezastrelor naturale – inclusiv prevenirea acestora, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor. Anul acesta Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale va fi sărbătorită pe data de 14 octombrie.
Este ştiut faptul că 90% din toate calamităţile naturale sunt legate de vreme, climă şi apă. Statistica din ultimul deceniu arată, că numărul total de calamităţi naturale, inclusiv cele hidrometeorologice, au tendinţă de creştere atât după intensitate cât şi după frecvenţa lor. Aceasta duce la creşterea pagubelor materiale şi a numărului de jertfe umane. Schimbările climei la scară globală şi regională contribuie la accentuarea intensităţii şi creşterea frecvenţei fenomenelor şi proceselor periculoase ca secetele, aversele de ploaie, inundaţiile, îngheţurile, etc.
Pentru realizarea cu succes a luptei cu urmările negative a influenţei fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile este necesară studierea multilaterală a acestor fenomene, perfecţionarea metodelor de prognozare a lor şi în special a măsurilor de prevenire sau reducere a daunelor de pe urma influenţei acestora asupra economiei naţionale şi a securităţii oamenilor.
Riscurile naturale la nivelul judeţului Vrancea sunt reprezentate de incendiile de pădure, fenomene meteorologice periculoase, cum ar fi furtuni, inundaţiile, seceta, îngheţul şi fenomene distructive de origine geologică: alunecări de teren şi cutremure de pământ.
Apărarea împotriva riscurilor implică în primul rând cunoaşterea lor. Factorii de risc pentru declanşarea dezastrelor naturale sunt:
Pentru INUNDAŢII
- Precipitaţiile abundente sau de lungă durată ;
- Zestrea de zăpadă şi de gheaţă corelată cu temperatura mediului;
- Baraje sau diguri nesigure ori subdimensionate;
- Obstacole în calea viiturilor;
- Albii ale cursurilor de apă neregulate, debite istorice de apă.
Pentru CUTREMURELE DE PĂMÂNT
- Hazardul natural şi particularităţile acestuia;
- Vulnerabilitatea construcţiilor şi instalaţiilor.
Pentru ALUNECĂRILE DE TEREN
- Acţiunea apelor de suprafaţă: precipitaţii atmosferice, eroziunea bazei versanţilor;
- Acţiunea apelor subterane;
- Acţiunea mişcărilor seismice.
Pentru INCENDII
- Combustibilitatea şi periculozitatea materialelor şi substanţelor;
- Densitatea sarcinii termice de incendiu;
- Sursele de aprindere;
- Împrejurările determinante.
Riscurile nu trebuie sa devina dezastre!
Acţiunea riscurilor, ce ţin de vreme, climă şi apă, continuă să crească. Sunt toate motivele să considerăm, că schimbarea climei poate să ducă la consecinţe şi mai serioase şi hazarde naturale frecvente însoţite de dezastre. Reieşind din aceasta, prevenirea riscului şi atenuarea consecinţelor hazardelor naturale este sarcina vitală şi precondiţia dezvoltării durabile a omenirii.
Având in vedere ca majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ în primul rând pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populaţia să fie informată.
Frecvenţa şi intensitatea hazardelor naturale ne amintesc că oricine poate deveni jertfă, de aceea ele nu pot fi stopate, combătute, dirijate şi astfel, nu ne rămâne decât să le prezicem pentru ca să diminuăm efectul lor prin a lua măsuri de prevenire. Este foarte important de a conştientiza necesitatea unei cooperări efective şi operative dintre instituţiile implicate şi societate în diminuarea cu succes a consecinţelor hazardelor naturale.
În acest context, din decembrie 2004, în România funcţionează un nou mecanism de gestionare a situaţiilor de urgenţă, în conformitate cu standardele impuse de integrarea în structurile NATO şi ale Uniunii Europene, reprezentat de Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. S-au creat cadrul legal şi mecanismele menite să asigure în mod unitar şi integrat apărarea vieţii cetăţenilor, a bunurilor şi a mediului împotriva efectelor negative ale incendiilor, inundaţiilor, cutremurelor de pământ şi altor tipuri de calamităţi, pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă. Astfel, în decembrie 2004, ia fiinţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al judeţului Vrancea constituit ca serviciu public deconcentrat în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, înfiinţat în scopul managementului situaţiilor de urgenţă pe tipurile de risc din zona de competenţă.
Centrul Operaţional Judeţean îndeplineşte permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare şi coordonare tehnică operaţională a intervenţiilor în situaţii de urgenţă. În scopul gestionării şi prevenirii situaţiilor de urgenţă, Centrul Operaţional cooperează cu serviciile şi compartimentele din cadrul Inspecţiei de prevenire. Obiectivul fundamental al Inspecţiei de prevenire constă în apropierea activităţii preventive de cetăţean şi comunitate prin impunerea competent şi profesionistă a unor standard ridicate de cunoaştere şi aplicare a legii de către factorii responsabili şi cetăţeni, creşterea ponderii educaţiei preventive desfăşurate în rândul acestora, angrenarea în mai mare măsură a populaţiei, comunităţilor şi factorilor responsabili la realizarea unui grad ridicat de autoprotecţie care, evident, duce la îmbunătăţirea nivelului de protecţie a vieţii şi naturii în judeţului Vrancea.
Reducerea riscului dezastrelor naturale este problema tuturor!